SFATURI
UTILE
CONSIDERATII
GENERALE DESPRE JOCURILE DE URNA
LOTO
«6 din 49»
-
O
analiza statistica a unor jocuri de loterie nu este deloc un lucru
la îndemâna oricui. Datorita numeroaselor posibilitati
(tehnici si metode), a unor calcule probabilistice deseori foarte
complexe, a unor instrumente matematice nu prea simple si a unor
rationamente "pretentioase", multi ajung repede la concluzia
ca acestea nici macar nu sunt necesare, întrucât tot
«norocul chior» ne arata cea mai buna cale. În
practica se fac foarte multe analize pe seama acestor jocuri de
loterie, se aplica fel si fel de metode ingenioase, scheme complexe
de joc, strategii etc. Un lucru este însa cert: cei care utilizeaza
calculatorul în acest scop sunt net avantajati.
-
Un
câstig de categoria I, de exemplu la Loto «6 din 49»,
se obtine cu probabilitatea de 1/13.983.816. Practic, daca s-ar
juca toate cele 18.983.816 variante distincte, numai una va realiza
un câstig de categoria I, alte 258 ar obtine câstiguri
de categoria a II-a si înca 13.545 variante ar obtine câstiguri
de categoria a III-a. În practica însa exista un procent
destul de mare de coincidenta a variantelor jucate.
-
Faptul
ca în practica jocului "Loto 6 din 49" se
întâmpla des astazi ca
un câstig de categoria I sa apara foarte rar (în medie,
odata la câteva saptamâni) ne sugereaza, printre altele,
si concluzia ca se joaca putine variante distincte din cele 13.893.816
posibile.
-
Exista
numeroase moduri de a analiza si încerca prognozarea variantele
de joc viitoare:
-
compararea unor seturi de extrageri pentru a determina anumite
legi statistice legate de specificul jocului, dar si de caracteristicile
fizice ale urnei si bilelor care stau la baza fenomenul aleator
- aproximari bazate pe functii pentru prognoze
- analiza frecventelor si distributiilor dupa diferite legi statistice
- analize spectrale
- generari
bazate pe retele neuronale
- scheme reduse, care asigura conditionat anumite
câstiguri
- simularea generarii de numere aleatoare ca extrageri de loterie
- analiza pe baza unor partitii de numere dintre cele posibile
- legea numerelor mari etc.
-
Loteria
Nationala nu mai comunica numarul total de variante jucate, care
era o practica destul apreciata pe vremuri. Cu toate acestea,
un calcul estimativ a acestora este posibil: fondul total de câstiguri
se apreciaza a fi cca. 40 % din fondul total de încasari;
acesta din urma se împarte la costul unei variante de joc
si se gaseste astfel numarul aproximativ al variantelor jucate.
Mai departe, determinând un procent aproximativ de coincidenta
a variantelor jucate, procent specific fiecarui joc de acest gen
în parte (teoria probabilitatilor ofera astfel de instrumente
de calcul), putem afla în acest mod un numar aproximativ
de variante distincte de joc. Acest numar, împreuna cu utilizarea
proportionalitatii probabilitatilor categoriilor de câstiguri,
pot sta la baza multor analize, inclusiv în scopul aprecierii
distribuirii câstigurilor pe categorii, a volumului acestora,
a "corectitudinii" extragerilor etc.
-
Exista
metode statistice "sigure" care permit evaluarea gradului
de corectitudine a "urnei", care practic probeaza cât
de aleatorii sunt numerele extrase din urna la fiecare tragere.
-
Anumite
legi descoperite nu pot fi legate decât de caracteristicile
tehnice (fizice) ale urnelor si bilelor care genereaza fenomenul
aleator. Descoperirea unor particularitati de acest gen pot conduce
la "prezicerea" numerelor pentru urmatoarele extrageri.
Dupa cum se stie, însa, agentia schimba periodic urna si bilele,
tocmai pentru a anihila aceste posibilitati.
-
Se
poate demonstra ca este mult mai probabil sa apara o extragere "aproape"
asemanatoare cu una anterioara decât sa apara combinatia de
numere "1-2-3-4-5-6". Nu acelasi lucru se poate spune
despre alte combinatii care par "normale", practic acelea
pe care le vedem ca apar dupa fiecare extragere loto. Unii presupun
ca o astfel de combinatie este "nepotrivita" si, în
consecinta, nici n-ar trebui jucata, desi teoretic ea are exact
aceleasi sanse de aparitie ca oricare alta combinatie.
-
În
general, aprecierea unor sanse este lasata pe seama bunului simt.
Aceasta practica se poate dovedi a fi deseori gresita. Chiar si
unii matematicieni celebri s-au lasat înselati de bunul simt.
Este suficient sa dam doar doua exemple în acest sens: cel
al matematicianului francez D' Alembert care si-a închipuit
ca, dupa ce o moneda a cazut de mai multe ori cu stema, este mai
probabil ca la urmatoarea aruncare sa apara cu valoarea; sau, cel
al lui Leibniz, care a apreciat ca sansele de a obtine valorile
11 sau 12 la aruncarea unei perechi de zaruri sunt perfect egale.
-
De
multe ori cei care fac diverse analize probabilistice ale jocurilor
de loterie confunda probabilitatea teoretica cu frecventa care este
data de statistica. Evenimentele care ne sunt oferite de statistica
jocului sunt prea putine pentru o analiza suficient de corecta.
De aceea, este o greseala sa te bazezi pe anumite legi probabilistice,
de exemplu pe legea numerelor mari a lui Cebâsev, care ne
"asigura", printre altele, ca frecventa de aparitie a
numerelor trebuie sa fie aproximativ aceeasi. Cu toate acestea,
daca analizam oricâte extrageri din urna, vom constata un
mare decalaj al frecventelor de aparitie. De exemplu, într-o
statistica a ultimilor 200 de extrageri la jocul loto "6 din
49", numarul 47 a aparut de 37 de ori, în timp ce numarul
35 a aparut doar de 16 de ori. În plus, astfel de statistici
sunt serios afectate de schimbarile urnelor si/sau bilelor, schimbari
pe care Loteria Nationala nu le face publice.
Copyright
© - 2004 InfoRapArt

|