SFATURI UTILE
CONSIDERATII GENERALE DESPRE JOCURILE DE URNA
LOTO «6 din 49»
-
O analiza statistica a unor jocuri de loterie nu este deloc un lucru la îndemâna oricui. Datorita numeroaselor posibilitati (tehnici si metode), a unor calcule probabilistice deseori foarte complexe, a unor instrumente matematice nu prea simple si a unor rationamente "pretentioase", multi ajung repede la concluzia ca acestea nici macar nu sunt necesare, întrucât tot «norocul chior» ne arata cea mai buna cale. În practica se fac foarte multe analize pe seama acestor jocuri de loterie, se aplica fel si fel de metode ingenioase, scheme complexe de joc, strategii etc. Un lucru este însa cert: cei care utilizeaza calculatorul în acest scop sunt net avantajati.
-
Un câstig de categoria I, de exemplu la Loto «6 din 49», se obtine cu probabilitatea de 1/13.983.816. Practic, daca s-ar juca toate cele 18.983.816 variante distincte, numai una va realiza un câstig de categoria I, alte 258 ar obtine câstiguri de categoria a II-a si înca 13.545 variante ar obtine câstiguri de categoria a III-a. În practica însa exista un procent destul de mare de coincidenta a variantelor jucate.
-
Faptul ca în practica jocului "Loto 6 din 49" se întâmpla des astazi ca un câstig de categoria I sa apara foarte rar (în medie, odata la câteva saptamâni) ne sugereaza, printre altele, si concluzia ca se joaca putine variante distincte din cele 13.893.816 posibile.
-
Exista numeroase moduri de a analiza si încerca prognozarea variantele de joc viitoare:
- compararea unor seturi de extrageri pentru a determina anumite legi statistice legate de specificul jocului, dar si de caracteristicile fizice ale urnei si bilelor care stau la baza fenomenul aleator
- aproximari bazate pe functii pentru prognoze
- analiza frecventelor si distributiilor dupa diferite legi statistice
- analize spectrale
- generari bazate pe retele neuronale
- scheme reduse, care asigura conditionat anumite câstiguri
- simularea generarii de numere aleatoare ca extrageri de loterie
- analiza pe baza unor partitii de numere dintre cele posibile
- legea numerelor mari etc.
-
Loteria Nationala nu mai comunica numarul total de variante jucate, care era o practica destul apreciata pe vremuri. Cu toate acestea, un calcul estimativ a acestora este posibil: fondul total de câstiguri se apreciaza a fi cca. 40 % din fondul total de încasari; acesta din urma se împarte la costul unei variante de joc si se gaseste astfel numarul aproximativ al variantelor jucate. Mai departe, determinând un procent aproximativ de coincidenta a variantelor jucate, procent specific fiecarui joc de acest gen în parte (teoria probabilitatilor ofera astfel de instrumente de calcul), putem afla în acest mod un numar aproximativ de variante distincte de joc. Acest numar, împreuna cu utilizarea proportionalitatii probabilitatilor categoriilor de câstiguri, pot sta la baza multor analize, inclusiv în scopul aprecierii distribuirii câstigurilor pe categorii, a volumului acestora, a "corectitudinii" extragerilor etc.
-
Exista metode statistice "sigure" care permit evaluarea gradului de corectitudine a "urnei", care practic probeaza cât de aleatorii sunt numerele extrase din urna la fiecare tragere.
-
Anumite legi descoperite nu pot fi legate decât de caracteristicile tehnice (fizice) ale urnelor si bilelor care genereaza fenomenul aleator. Descoperirea unor particularitati de acest gen pot conduce la "prezicerea" numerelor pentru urmatoarele extrageri. Dupa cum se stie, însa, agentia schimba periodic urna si bilele, tocmai pentru a anihila aceste posibilitati.
-
Se poate demonstra ca este mult mai probabil sa apara o extragere "aproape" asemanatoare cu una anterioara decât sa apara combinatia de numere "1-2-3-4-5-6". Nu acelasi lucru se poate spune despre alte combinatii care par "normale", practic acelea pe care le vedem ca apar dupa fiecare extragere loto. Unii presupun ca o astfel de combinatie este "nepotrivita" si, în consecinta, nici n-ar trebui jucata, desi teoretic ea are exact aceleasi sanse de aparitie ca oricare alta combinatie.
-
În general, aprecierea unor sanse este lasata pe seama bunului simt. Aceasta practica se poate dovedi a fi deseori gresita. Chiar si unii matematicieni celebri s-au lasat înselati de bunul simt. Este suficient sa dam doar doua exemple în acest sens: cel al matematicianului francez D' Alembert care si-a închipuit ca, dupa ce o moneda a cazut de mai multe ori cu stema, este mai probabil ca la urmatoarea aruncare sa apara cu valoarea; sau, cel al lui Leibniz, care a apreciat ca sansele de a obtine valorile 11 sau 12 la aruncarea unei perechi de zaruri sunt perfect egale.
-
De multe ori cei care fac diverse analize probabilistice ale jocurilor de loterie confunda probabilitatea teoretica cu frecventa care este data de statistica. Evenimentele care ne sunt oferite de statistica jocului sunt prea putine pentru o analiza suficient de corecta. De aceea, este o greseala sa te bazezi pe anumite legi probabilistice, de exemplu pe legea numerelor mari a lui Cebâsev, care ne "asigura", printre altele, ca frecventa de aparitie a numerelor trebuie sa fie aproximativ aceeasi. Cu toate acestea, daca analizam oricâte extrageri din urna, vom constata un mare decalaj al frecventelor de aparitie. De exemplu, într-o statistica a ultimilor 200 de extrageri la jocul loto "6 din 49", numarul 47 a aparut de 37 de ori, în timp ce numarul 35 a aparut doar de 16 de ori. În plus, astfel de statistici sunt serios afectate de schimbarile urnelor si/sau bilelor, schimbari pe care Loteria Nationala nu le face publice.
Copyright © - 2004 InfoRapArt
